Solomon Marcus despre educatie si reforma educatiei

 Un articol in concordanta cu opinia mea despre educatie.

Solomon Marcus: Educatia, un bolnav cu diagnostic controversat

http://sar.org.ro/solomon-marcus-educatia-un-bolnav-cu-diagnostic-controversat/

(...)Rani deschise ale educatiei

Iata cateva (categorii de) astfel de rani: a) ignorarea nevoilor si drepturilor fundamentale ale copilului si adolescentului; b) ignorarea imperativelor societatii globalizate actuale; c) absenta educarii unei frecventari adecvate a televiziunii si internetului, care, din acest motiv, raman in mare masura antieducationale; d) persistenta unei mentalitati inapoiate la multi parinti, educatori si factori de decizie, in ceea ce priveste obiectul educatiei; e) incapacitatea educarii unui comportament bazat pe valori umane; f) incapacitatea depasirii reprezentarilor fragmentare, impuse de organizarea pe discipline care nu prea comunica intre ele; g) persistenta unor programe de invatamant peste care s-a asezat de mult rugina si care rateaza cele mai spectaculoase evenimente ale istoriei stiintei din ultimii 150 de ani; h) manuale in mare parte plictisitoare, neatractive, uneori neinteligibile ; i) val puternic, un adevarat tsunami antieducational pe care strada, mass media, viata publica  il produc si care saboteaza in mare masura actiunea scolii; j) numar crescand de familii incapabile sa ilustreze, sa confirme intelepciunea celor « sapte ani de-acasa ».  Aceste aspecte patologice ale educatiei sunt strans legate intre ele, teritoriul fiecaruia se intersecteaza cu teritoriile celorlalte.

Nevoile si drepturile fundamentale ale copilului si adolescentului

Exceptand nevoile de adapost, imbracaminte si hrana, copilul si adolescentul nu-si constientizeaza nevoile, nu le pot exprima si nu pot revendica satisfacerea lor. Ca si in cazul animalelor, adultii trebuie sa preia aceasta responsabilitate. Numai ca acest lucru nu prea se intampla. De exemplu, o urmarire atenta a comportamentului unui copil, de la cea mai frageda varsta, ne dezvaluie nevoia sa de a intelege ce se intampla in jurul sau si cu sine. Toate simturile sale sunt in alerta, curiozitatea sa nu are margini, el se afla intr-o continua dinamica, in care jocul este expresia nevoii sale de libertate, de observare si experiment. Intrebarea « de ce? » il obsedeaza, dar pe multi parinti si educatori ii enerveaza. Incercari, greseli si esecuri fac parte din ceea ce este pentru el aventura cunoasterii, dar dreptul de a gresi si de a esua chiar in mod repetat este o componenta obligatorie a activitatii sale de explorare a mediului ambiant, este pretul inevitabil pe care trebuie sa-l plateasca pentru a dobandi capacitatea de a gandi cu capul sau si de a nu se pierde atunci cand se afla in situatii inedite. Daca am tine seama de acest fapt, n-am mai diaboliza greseala si esecul, acordandu-le un statut general de infractiune, am sti sa distingem intre greselile negative si cele provenite din actiunea de cautare, din asumarea unui risc.(...)

Web 2.0 - tutoriale video pentru profesori

The Web 2.0ERC European Union funded project is designed to help educators who find ICT confusing to have a simple and secure environment to use ICT in their work and in their classes.

Web 2.0ERC este un proiect finantat de Uniunea Europeana. Este creat pentru a ajuta profesorii/educatorii, care gasesc tehnologia informationala (ICT) derutanta, sa aibe un mediu simplu si sigur pentru a folosii la clasa aceste tehnologii.



Youtube channel/ canal youtube :

www.youtube.com/user/Web20ERC

Educatie vizuala si gandire critica

Arta, media şi educaţia vizuală
de Nita Mocanu-Stoica

* o parte dintr-un text scris pentru Simpozionul interjudetean ”Ce stim, va aratam!”-Clubul Copiilor Sebis jud.Arad 11 iunie 2011

„The motivation to make art seems to come from a deep desire to communicate” Steina Vasulka artist video (Motivaţia de a face artă se pare că vine dintr-o profundă dorinţă de a comunica)
Lumea contemporană este încărcată şi modelată de mesajele vizuale care ne însoţesc zi de zi. Arta vizuală este o disciplină care valorifică şi pozitivizează pe de-o parte, decodifică şi analizează pe de-altă parte mediul vizual în care trăim.
Dezvoltarea gândirii critice este esenţială viitorilor creatori sau/şi consumatori de artă. Pentru a distinge în primul rând între arta vizuală şi amploarea de imagini produse de diferitele medii comunicaţionale tehnologice, elevii trebuie să cunoască atât elementele de bază ale limbajului vizual cât şi elementele limbajului specific mass media-ei. <<„Creativitatea” automatizată umflată la proporţii sociale, ba chiar mondiale, este deservită de tehnologia avansată, care însă nu se asociază cu un manual de instrucţiuni completat de normele estetice, etice şi morale. Astfel, o imagine impecabilă din punct de vedere tehnic se poate încadra artei, kitsch-ului sau pornografiei. Nu avem cum să evităm exprimarea lui Flusser referitoare la acest tip de om ca fiind „analfabet fotografic”, iar cluburile de fotoamatori, „grote postindustriale de fumat opium, locuri de îmbătare cu complexitatea structurală a aparatului, de unde se revarsă „nearticularităţi vizuale”.>> ( László Ujvárossy). Teoria filozofului Vilém Flusser asupra fotografie poate fi extrapolată tuturor formelor de artă realizate cu ajutorul tehnologiei moderne care produc imagini digitale statice sau în mişcare. „Analfabetul fotografic” al lui Flusser este cel care nu depăşeşte utilitarismul aparatului pe care-l foloseşte şi consideră că imaginea este obiectul însuşi arhivat pe peliculă sau computer, aşa cum ar spune Rudolf Arnheim este un fel de „doctrină iluzionistă”. Conform acestei doctrine <<în cel mai bun caz, artistul poate ”perfecţiona” realitatea sau o poate îmbogăţi cu roade ale fanteziei sale, omiţând sau adaugând detalii, alegând exemple potrivite şi rearanjând ordinea dată a lucrurilor. ”>> (Rudolf Arnheim). „Doctrina iluzionistă”se referă la redarea obiectelor din natură ca proiecţie folosind perspectiva liniară şi evitarea reprezentărilor bazate pe concepte, simboluri, idei, cunoştinţe despre obiectele în cauză. Plăsmuirea de imagini , artistice sau de alt fel, spune Arnheim este un echivalent, redat printr-un anumit mediu a celor observate la un obiect. În cazul fotografiei şi a artei digitale mediul prin care se redă imaginea tinde să fie mesajul însuşi, ca să-l parafrazăm pe Marshall McLuhan şi celebrul său slogan „The medium is the message”. Posibilităţile tehnice ale instrumentului tind să fie lucrarea însăşi, de exemplu un filtru dintr-un program de manipulare a imaginii va fi perceput ca subiectul lucrării în lipsa unui conţinut care să cuprindă intrinsec acel efect vizual al filtrului. Aşa cum doar nişte forme geometrice nu vor fi niciodată artă abstractă fără conceptul şi structura compoziţională din care să se poată citii conceptul de la care a pornit lucrarea.
„Mijloacele contemporane de comunicare şi reţelele sociale precum Facebook, YouTube şi Twitter oferă populaţiei globale posibilitatea de a-şi prezenta fotografiile, clipurile video şi textele în moduri ce nu pot fi distinse de o operă de artă post-conceptuală. ” (Boris Groys). Dacă copii şi tinerii zilelor noastre mai disting arta clasică, din noiamul de imagini de pe internet, identificând anumite stiluri de pictură după subiect sau picturalitate, genuri de artă cum ar fi cea expresionistă, cubistă, abstractă, conceptuală, new media sunt foarte greu de identificat şi mai ales de valorizat. Pentru a reveni la educaţia artistică, voi aminti că elevii secolului XXI utilizează de la vârstă tot mai mică noile tehnologii. Ei angrenează în activităţile lor zilnice sute de magini de toate tipurile. O parte din aceste imagini sunt reproduceri digitale ale unor opere de artă celebre. Luate în ambianţa imaginilor digitale găsite aleator pe internet ele sunt golite de valoarea lor artistică, devenind doar încă nişte instrumente vizuale necesare comunicării în masă. Această „neânţelegere” a artei se datorează în mare parte analfabetismului media cât şi a celui vizual. Mesajul media este consumat ca atare, mesajul artei devine o componentă structurală a mesajului media. Asta se datorează şi suportului prin intermediul căruia avem acces la artă la scară largă, si anume reproduceri în cataloage, reviste de specialitate, site-uri web, filme documentare. În acest context din afara galeriei sau a muzeului de artă este uşor să se facă confuzie între o imagine ilustrativă şi o lucrare de artă.
Educaţia media este o disciplină care nu se studiază la noi în ţară chiar dacă marea majoritate a populaţiei se uită la TV sau foloseşte internetul. Dar ce este Educaţia media? Educaţia media este despre mass media şi rolul ei în formarea de identităţi, societăţi şi a lumii; are de a face atât cu mediile comunicaţionale moderne: sunet, imagine statică şi în mişcare create prin folosirea noilor tehnologii cât şi cu cele tradiţionale: text şi imagine printate; promovează o abordare mai aprofundată a mediilor comunicaţionale folosite de societate şi felul în care ele funcţionează; încurajează deconstrucţia şi analiza critică a contextului în care textul mediatic operează, mai exact promovează analiza critică şi identificarea valorilor şi intereselor (sociale, culturale, politice, economice şi comerciale) care influenţează informațiile cuprinse în textul mediatic; încurajează dezvoltarea de cunoaştere şi aptitudini necesare elevilor şi cetăţenilor, în mare, pentru o citire critică a textului mediatic.
Reprezentarea lumii prin imagini mediatice se face folosind aceleaşi principii care stau la baza creaţiei artistice. Gama imaginilor mediatice este foarte largă, de la realiste la abstracte, toate operează cu modul nostru de a „citii” lumea în care trăim. Educaţia vizuală trebuie să facă distincţie între artă şi imaginile produse de mass media, astfel ca arta vizuală să fie cu adevărat percepută şi înţeleasă.
„Astăzi artistul împărtăşeşte cu publicul arta în acelaşi mod în care împărtăşea, altădată, religia sau politica. A fi artist a încetat să mai fie un destin exclusiv; în schimb a devenit caracteristica societăţii luate ca întreg la nivelul ei cel mai intim, cotidian şi corporal.” Boris Groys

Bibliografie:

Animaţia stop-motion ca metodă didactică :

http://nitamedialab.blogspot.com/2011/01/animatia-stop-motion-ca-metoda.html

„Arta şi percepţia vizuală. O psihlogie a văzului creator” de Rudolf Arnheim, Ed. Meridiane, 1979

„Fragment dintr-un abecedar al comunicării vizuale” de László Ujvárossy :

http://www.photomagazine.ro/photomagazine/b_camera/photo26.pdf

„Marx după Duchamp sau Cele Două Corpuri ale Artistului” de Boris Groys :

http://www.protokoll.ro/resources/groys-marx-dupa-duchamp.html

„Mendacious Images” by Marie-Thérèse van de Kamp :

http://www.kunstcontext.com/ckv/mendimag.htm

„Women, art & technology” edited by Judy Malloy, Massachusetts Institute of Technology 2003

„Pentru o filosofie a fotografiei” de Vilém Flusser, Idea Design & Print Editură, 2003

29 august 2010 - analiza de film axata pe reprezentarea in imagini

Diseminare COMENIUS nr. 2 curs Video and Communication - Media Education across the Curriculum

In 29 august, duminica, intre 15 si 17 am facut o scurta prezentare despre cum se realizeaza analiza unui film sau al unui material video avand ca punct central reprezentarea prin imagine video.
Prezentarea a avut loc la cafeneaua KF, Arad in cadrul unui atelier organizat de WWMP numit My blog/My video.
Ca suport de prezentare am folosit urmatorul text Citind filmul , am analizat pe loc secventele de film punand accentul pe modul in care regizorul a ales sa reprezinte in imagine caracterul, personalitatea personajelor, indicii speciale in cursul naratiuni, punerea in scena etc.

* despre Reprezentarea in imagini-
"Image and representation: key concepts in media studies" de Nick Lacey

Video and Communication - Media Education across the Curriculum

video = DIVIS workshop Berlin May 2010

Video and Communication - Media Education across the Curriculum
17-21 mai 2010 Berlin

"Video and Communication - Media Education across the Curriculum" este un curs de formare pentru profesori din toata aria curriculara care lucreaza cu copii intre 9 si 14 ani. Participarea se face prin intermediul burselor Comenius.
Cursul a avut o durata de 5 zile.
Zilele de curs au fost organizate sub forma unor ateliere video în care am lucrat pe grupe, au avut loc prezentări video şi mese rotunde pe subiecte din sfera Educaţiei Media. Fiecare zi avea ca subiect o materie abordată crosscurriculum pentru integrarea Educaţiei Media în procesul de învăţare; am trecut prin subiecte de Biologie, de Limbă, de Istorie şi de Artă urmând rezolvarea unor task-uri specifice care cuprindeau probleme de tehnică, conţinut, analiză şi evaluare.
Luni 17 mai -"Biologie"
Cursul a început cu o evaluare iniţială a grupului pentru a afla abilităţile tehnice, background-ul profesional şi aşteptările faţă de curs ale participanţilor.
Exerciţiu de editare „Park” a constat din realizarea unui filmuleţ de 20 secunde folosind imagini statice şi sunete prestabilite, în echipe câte 2 cursanţi folosind MovieMaker. Etapele exerciţiului: vizionare imagini, alegere 5 imagini şi sunet, vizionare film şi verificare mesaj, finalizare film. Evaluarea finală a fost comună pe toate filmele.
Tema este pe cât de simplă pe atât de complexă pentru elevi. Ei pot învăţa în acelaşi timp să lucreze în echipă, să editeze un material video foarte simplu, să înveţe modul în care funcţionează programul de editare, să facă analiza materialului dat cât şi autoanaliza materialului realizat, analiza critică este extrem de importantă în Educaţia Media. Ca abordare crosscuriculum tema poate deschide discuţii educative despre modul în care imaginile video-TV sunt realizate şi interpretate, despre reprezentarea lumii în video.
Acest exercitiu se mai gaseste si aici intr-o forma iteractiva.
Marţi 18 mai-"Limbi"
Tematica zile a fost realizată şi prezentată de Natascha de Bel, Olanda din proiectul internaţional Divisproject.eu. (vezi filmuletul de la inceputul postari)
Metodele de învăţare au fost mai multe exerciţii de învăţare activă. Conţinuturile erau scenete cu accent pe jocul de roluri, realizarea de storyboard-uri şi punerea în scenă a unor expresii, proverbe şi situaţii. Subiectul central fiind limbi străine am analizat modul în care prin video se pot realiza proiecte sugestive cu elevii cu scopul de a învăţa o limbă străină.

Seara am analizat mai multe platforme video pe internet cum ar fi YouTube, TeacherTube, Vimeo.
Miercuri 19 mai-“Istorie-Memorii”
Realizarea unei „naraţiuni digitale”, o scurtă naraţiune însoţită de imagini statice şi video cu scopul explorării medierii istoriei. Naraţiunea digitală este un minunat instrument pentru a povestii o experienţă personală, pentru a expune opiniile proprii în legătura cu un subiect anume. Ca abordare crosscurriculum se poate discuta despre sintetizarea perioadelor istorice în video, despre reprezentarea sau reconstituirea în imagini a unor evenimente istorice.

Joi 20 mai
Discuţii despre pedagogie, metodologii în Educaţia Media la nivel european.
Câteva concluzii ale discuţiei: se lucrează în echipe de 2-3 elevi, pentru elevii începători tutoriale tehnice, să aibe la dispoziţie exemple, tema clară cu limite bine stabilite, elevii trebuie să găsească singuri soluţiile apoi să facă o analiză critică a rezultatelor , este foarte importantă reflexia, analiza şi autoreflexia; interactivitatea e importantă; procesul de producţie să fie întotdeauna conectat critic cu lumea mediatică.
Vineri 21 mai -”Artă”
Subiectul „Artă”a fost mutat de joi pe vineri.
Am vizionat mai multe proiecte video realizate cu elevi de organizaţia gazdă Kulturring in Berlin e.V., prezentare însoţită de explicaţii şi discuţii despre cum să aplicăm acest gen de teme în context local: „News from Europe”, „Olympic Stars”, „History and Media Literacy”.
Aici se gasesc exemple.
Am invatat animatie stop motion si am vizionat cateva animatii in a doua parte a zilei de vineri.

Ce este Educatia Media?

1. Cu toate ca traim intr-o lume a informatie nu suntem intotdeauna bine informati.Informatia este accesibila si utila doar unora, pe cand pentru o parte din populatie informatia este doar o sursa de confuzie. Educatia trebuie sa dezvolte cunoastere, strategii si metode care sa ajute eficient oamenii sa faca fata sistemelor informationale.
2. Educatia Media este despre mass media si rolul ei in formarea de identitati, societati, democratie si a lumii.
3. Educatia Media este despre sine si despre lume. Are un caracter interdisciplinar si o metodologie pentru a dezvolta gandirea critica a elevilor.

• are de a face atat cu mediile comunicationale moderne: sunet, imagine statica si in miscare create prin folosirea noilor tehnologii cat si cu cele traditionale: text si imagine printate
• promoveaza o abordare mai aprofundata a mediilor comunicationale folosite de societate si felul in care ele functioneaza
• incurajeaza deconstructia si analiza critica a contextului in care textul mediatic opereaza, mai exact promoveaza analiza critica si identificarea valorilor si intereselor (sociale, culturale, politice, economice si comerciale) care influenteza informatiile cuprinse in textul mediatic
• incurajeaza dezvoltarea de cunoastere si aptitudini necesare elevilor si cetatenilor, in mare, pentru o citire critica a textului mediatic
• sustine dezvoltarea de texte mediatice critice sau alternative (media alternativa)

(Chrysoulda Kosmidou-Hardy- Institutul Pedagogic Grecia 2006)

Disecarea imaginii video

Construirea sensului (sensurilor, a semnificatiilor)
Ca si in construirea limbajului si imaginile sunt alcatuite pe aceleasi criterii de selectie, combinare, amestec.
Alegi dintr-un univers urias de posibilitati ceea ce va fi pus in imagine. Bucatele de intelesuri dintr-o paradigma sunt amestecate apoi cu bucatele din alta paradigma. Asa vom obtine o sintagma. Daca tinem cont de acest mod de a construi textul vizual atunci vom intelege si deciziile care au stat in spatele imaginii video.
Daca avem o simpla imagine dintr-un film vom citii doar semnifiicatiile elementelor cuprinse in ea fara a fi influentati de altceva, automat daca sunt aduse in scena si alte elemente pe parcursul materialului video semnificatia lui se va schimba in functie de noile simboluri si reprezentari.
In momentul in care –citim- un video folosim aceleasi scheme conceptuale inoculate pe care le folosim si in citirea obisnuitelor diferente intre lucrurile pe care le vedem in jurul nostru- de exemplu o cladire- automat te gandesti este oare o casa particulara, sta cineva acolo, este poate o firma sau un magazin etc Asa intra in joc intregul nostru bagaj de imagini si asocieri invatate.
Trebuie sa tinem cont ca exista o relatie intre imaginile video care ne apar ca o succesiune. Toate fac parte dintr-un intreg. Intelesul intregului ansamblu de imagini este dat de relatia intre imaginile particulare ale intregului. Exista naratiuni mici si marea naratiune adica intregul, noi trebuie sa fim capabili sa citim atat detaliile cat si intregul film.
Metafore si analogiile- in contextul materialului video, a filmului, anumite imagini pot avea cu totul alt sens decat cel care ne-ar aparea ca evident, contextul filmului este capabil sa transforme acest mod de a citii imaginile, astfel ca unele pot fi interpretate metaforic

"The Fountine" - Darren Aronofsky 2006
Simboluri- anumite imagini, plante, animale obiecte, persoane sunt incarcate de un anumit set de semnificatii, care automat sunt interpretate ca atare

Mise-en-scene
Punerea in scena (a inscena o actiune)
Tine de a avea pe scena toate elementele necesare piesei de teatru- decor, costume, lumini, gestualitate, miscare etc
In cinematografie ne mai referim si la elementele specifice – miscarea camerei si pozitia acesteia in termeni de distanta, unghi, inaltime, dar si lentile folosite, efecte speciale
Intelesul imaginii deriva dintr-un colaj realizat atat din elementele teatrale cat si din cele cinematice.

Long shot, medium shot, close-up

O decizie de baza ce trebuie luata este ce distanta alegem sa fie intre camera de filmat si subiectul filmat. O filmare de la distanta mai mare are mai putina incadrare pe cand o filmare de foarte aproape taie practic din intregul ansamblu si este mai greu de interpretat, mai greu de untilizat. Un cadru larg ne permite sa vedem relatiile dintre elementele filmate mult mai clar, ele sunt contextualizate si ofera solutii de interpretare a personajelor. Intr-un cadru larg insa pot aparea si elemente care sa intre in conflict cu ceea ce vrea cel care fimeaza sa arate, scena poate fi inteleasa in alt mod datorita unor elemente nepotrivite subiectului abordat, atunci este necesar sa fie folosita o filmare mai restransa, sau chiar una de aproape.

Inaltimea de la care se filmeaza
Influenteaza oare inaltimea de la care se filmeaza actiuna filmului?
O conventie generala este de a se filma de la nivelul ochilor. Asta pentru ca figura umana este exrem de expresiva ea fiind capabila sa exprime o multitudine de "umbre" de sensuri, fara a mai fi necesare cuvintele.

"4 luni, 3 saptamani si 2 zile" -Cristian Mungiu 2007
Folosirea unui trepied te pune in situtia sa alegi inaltimea. Daca purtam camera in mana vom filma mai ales de la nivelul umerilor. Trebuie sa tinem cont si de faptul ca nu numai figura umana este extresiva ci si alte parti ale corpului, alte detalii ale contextului.

Miscarea camerei
In cinematografia clasica miscarea camerei incearca in mare parte sa cuprinda constat in cadru personajele in miscare. Aceasta miscare este in general motivata de naratiune.
De asemenea miscarea camerei ne poate ajuta sa exploram imprejurimile, contextul personajelor si a naratiunii. Miscarea camerei poate face parte din intelesul intregului film.

"Prologue"- Tarr Bela 2004
Mise-en-scene
punearea in scena
Ce punem in fata camerei de filmat, ce alegem sa scoatem din cadru, ne gandim la aceste elemente ca la un sistem de semne in sine. Pentru a nu contrazice sensul filmului cu elemente nedorite va trebui sa acordam mare atentie la intelesul elementelor din fata camerei de filmat.
- distanta intre persoanje ne arata relatia dintre ele, rolul lor in grupul social, locul in ierarhie etc
- imbracamintea este si ea purtatoare a unor semnificatii specifice din nou despre apartenenta personajului la un grup, statutul social, starea de spirit etc
- lumina are si ea intelesul ei, subiectul este si el influentat de lumina, o lumina asezata neobisnuit in spatiu ne da o senzatie de supranatural; totul depinde de buget pentru a lumina natural un interior - o slaba iluminare a filmului poate sa ne sugereze lipsa dotarilor unui film independent sau low budget

text povestit dupa: "Theorising Video Practice" -Mike Wayne
"Mike Wayne offers theory both as a tool for overcoming the resource limitations of low budget/grassroots audio-visual production, and as a way of thinking more creatively about video culture. By broadening the repertoire of textual strategies and encouraging experiment, the author exposes the false division between theory and practice, and challenges the conservativism of mainstream audio-visual production. "

Ce este Educatia Media?

Termenul „ media literacy” - „alfabetizare media” - „competente in mass media” se refera la cunostintele , abilitatile si competentele necesare in vederea utilizarii si interpretarii mass mediei. Competenta media este un fel de alfabetizare critica, ea presupune a invata sa „citesti” mass-media dar nu poate fi inscrisa in criteriile stricte ale invatarii unui limbaj clar definit ca si cel literar, ea implicand si analiza, evaluarea si reflexia critica. De exemplu in film semnele si simbolurile care trebuiesc interpretate au semnificatii diferite in context, la nivel de ansamblu dar si in detalii, interpetarea trebuie sa aibe in vedere atat firul naratiunii cat si modul in care a fost filmat si editat (de exemplu miscarea camerei are si ea o semnificatie aparte diferita de la film la film) trebuie de asemea tinut cont si de modul in care este prezentat si distribuit. Educatia Media determina asimilarea unui metalimbaj, adica a unui mijloc de a drescrie diferitele forme si structuri ale modurilor de comunicare de la film la presa scrisa si publicitate, asta implicand si o mai larga intelegere a contextului comunicational social, economic si institutional si felul in care acestea influenteaza experientele si actiunile oamenilor.
*De exemplu in Programa Scolara a Eduacatiei Plastice pentru clasa a VII-a elevii trebuie sa obtina competente in identificarea caracteristicilor definitorii ale designului prin observarea designului produselor şi al procesului de proiectare şi de reproiectare a acestora; discuţii privind domenii de manifestare ale designului (grafic, de produs, ambiental); elaborarea unor proiecte de design grafic pe o temă dată (copertă de carte, disc, C.D. etc.). Pentru o mai ampla intelegere a designului ei ar trebui sa inteleaga si modul in care functioneaza publicitatea si cum aceasta determina realizarea designului. Pentru a intelege publicitatea este nevoie de Educatie Media.
Mass-media face parte din viata zilnica a copiilor. De mici ei cunosc modurile in care sa acceseze media, sunt foarte receptivi la noile tehnologii, sunt familiarizati cu diferitele tehnologii si sofware-uri. In ceea ce priveste interpretarea mediei ei ar trebui sa invete sa formuleze si sa exprime opiniile fata de mass media (de exemplu: raportare critica fata de reprezentarea realitatii la TV, fata de modul in care sunt construite spoturile publicitare, sa observe si sa abordeze critic diferitele stereotipuri si reprezentari ale unor grupuri sociale, evenimente si idei aparute la TV si in film, sa reuseasca sa gaseasca alte forme de a le prezenta).
Exista un considerabil potential al mediei de a fi folosita de catre copii ca mod de comunicare si autoexprimare iar creativitatea implicata in productia media poate avea o importanta contributie la dezvoltarea gandiri lor critice si la ai pregati sa devina cetateti bine informati, cu discernamant, capabili de a formula opinii personale critice in ceea ce priveste mesajele media.

Arheim si imaginea video

Imaginea video este rezultatul unui proces complex de alegeri si renuntari ale celui care creeaza video. Partea tehnica isi are si ea influentele ei asupra modului in care privitorii interpreteaza ceea ce vizioneaza.

Camera de filmat a fost construita ca rezultat al unor decizii umane care i-au dat anumite calitati particulare si nu altele. In primul rand ea ne organizeaza actul privii in cadrul unei rame- frame, astfel incat obisnuita noastra vedere lipsita de incadrari are acum un spatiu definit cu care sa lucreze. Spatiul care este selectat, ceea ce este inclus sau exclus dintre marginile cadrului, este o decizie de baza pe care fotograful sau a cel are filmeaza trebuie sa o ia. Rudolf Arheim (teoretician arta vizuala si film) ne atrage atentie asupra modului in care liniile verticale si cele orizontale ale cadrului ne influenteaza perceptia, cum liniile inclinate din imagine ne apar si mai inclinate datorita marginilor drepte ale cadrului camerei de filmat. Ca exercitiu pentru a intelege influenta pe care o are cadrul dreptunghiular asupra modului in care percepem realitatea din jurul nostru incercati sa priviti in incaperea din jurul vostru mai intai cu ochiul liber apoi printr-un cadrul realizat cu ajutorul degetelor, incercati sa vedeti cum relatia dintre diferitetle obiecte este schimbata datorita cadrului. Vom observa ca rama cadrului creeaza o "punere in scena", ca si cum tot spatiul din jur ar fi fost aranjat intentionat intr-un anumit fel.