Pentru cei care sunt interesati de Istoria Artei

Si stiu si engleza...
Lectii de Istoria Artei sub forma video le gasiti la KHAN Academy aici:

https://www.khanacademy.org/humanities/art-history

Si niste exemple:

Prelegerea lui Boris Groys din cadrul platformei de discuții „Arta de după sfârșitul lumii”

Articolul este  de pe CRITIC ATAC.
Prelegerea lui Boris Groys din cadrul platformei de discuții „Arta de după sfârșitul lumii”, creată ca platformă teoretică la prima ediție a Binalei de Artă Contemporană de la Kiev „Arsenal”, înregistrată și transcrisă de către Dmitrii Deseaterik.

(...)Cred că astăzi este mai mult decât evident că regimul estetic al contemplației formelor burgheze de viață se află într-o criză profundă, izvorâtă din sentimentul că atitudinea contemplativă nu-i un lucru tocmai bun. E adevărat, Marx a fost primul care a spus că trebuie să se treacă la fapte, la schimbare, la revoluție. După care a venit imboldul lui Nietzsche, care a prezentat filozoful și artistul înclinați către contemplație ca pe niște ființe slabe și complet inutile. Apoi apar Bergson și Freud, impunând figura filozofului care îndeamnă la acțiune, la eliberarea socială și politică și la reformarea personală. Iar această presiune continuă asupra stilului de viață și a figurii contemplației a început să influențeze atât societatea, cât și intelectualitatea. Guy Debord a scris că trăim într-o societate a spectacolului – stăm cu toții în fața televizoarelor, la film, spectatori afundați în fotolii, nefăcând nimic. Avem aici identificarea nietzscheană a contemplației cu pasivitatea. Expresia „societatea spectacolului” s-a înțepenit destul de adânc în conștiința intelectualității contemporane, însă dacă ne uităm la cum își petrece timpul cetățeanul de rând, vom observa multe schimbări izbitoare. În timpul liber, oamenii se ocupă activ de sport, de fitness. Nu știu cum e aici, dar la New York, unde locuiesc eu, oamenii nu se uită la televizor. Sunt ocupați tot timpul cu ceva. Artă nu consumă, cărți nu mai citește nimeni, în schimb se fotografiază tot timpul, filmează și postează pe internet. Spre exemplu, studenții mei stau pe Facebook cam 3-4 ore pe zi. Iar acesta e un mod extrem de activ de petrecere a timpului liber, foarte nietzschean, tensionat. Chiar și dacă mai există o societate a spectacolului, după ce Debord și-a pus capăt zilelor, nu au mai rămas spectatori. Sunt toți pe scenă, cu toții arată câte ceva și nimeni nu mai privește. Putem considera chiar că în viața publică, poziția pasivă a fost depășită în totalitate. Omul contemporan se deplasează astăzi între fitness și blogging. (...)

(...)Artistul, pornind de la acțiunea lui individuală, parcurge toate etapele compatibilizării, trecând peste limitele acesteia. Învinuirea nedreaptă de elitism izvorăște din faptul că artistul este mult mai social decât societatea în care trăiește. El nu este mai puțin social (adică elitist), el este chiar mai social. Și pentru că este mai social, survine decalajul dintre el și societatea în care trăiește. (...)

Textul integral este aici:
http://www.criticatac.ro/18523/arta-ateapt-sfaritul-lumii-fiecare-clip/

Aura operei de arta

Bineinteles dupa ce am vizionat documentarul lui John Berenger care se inspira din "Opera de arta in era reproducerii mecanice" de Walter Benjamin
am cautat sa citesc textul lui Walter Benjamin. Imi aminteam de el, din revista Balkon, cel putin de o parte din el,  de atatea ori am citit referinte la text ca aveam impresia ca l-am citit integral.

Apoi am gasit acest document:
http://www.scribd.com/doc/71547678/Walter-Benjamin-Opera-de-Arta-in-Era-Reproducerii-Mecanice
Este cartea fotografiata si pusa pe Scribd :D. Probabil un comentariu involuntar asupra continutului textului.(Benjamin vorbind despre reproducerea operei de arta  se refera in principal la folografie, fotografierea operelor de arta si multiplicarea lor la scara larga)

Si apoi deoarece nu mai aveam timp am gasit asta (John David Ebert are o serie de filmulete de Youtube in care sintetizeaza diferite texte filozofice printre care si "Opera de arta in era reproducerii mecanice"):

Ce spune Walter Benjamin despre aura artei...
La Berenger este mistificarea artei, la Benjamin este aura artei. Reproducerile au existat dintodeauna dar au fost realizate manual si nu la scare larga. Aura dispare odata cu reproducerea si odata cu noile tehnologii. Aura tine de autenticitatea,unicitatea operei si locul ei itoric. Opera de arta isi datoreaza aura  functiei ei de obiect de cult (istoric arta este legat de arta religioasa si mit). Valoarea de obiect de cult, de vestigiu religios se pierde odata cu fotografia si filmul. Opera de arta se secularizeaza, se democratizeaza, este aceesibila oricui prin reproducere, iar opera originala isi pierde aura. 

This Is Modern Art - I Am A Genius

Documentar scris de Matthew Collings despre arta contemporana si originile ei.

George Grosz - Expresionismul german, DADA, Noua Obiectivitate

Omnibus (1987). The life of George Grosz - film documentar


"Pilonii societatii" - George Grosz