Se afișează postările cu eticheta carti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta carti. Afișați toate postările

luni, 8 aprilie 2013

Ce inseamna un "desen bun" ?

 Textul se gaseste pe Luquet Archives  aici

Does Practice Make Perfect? Children’s and Adults’ Constructions of Graphic Merit and Development: A Crosscultural Study 

David Pariser, Concordia University
Anna Kindler, University of British Columbia.
Axel van den Berg, McGill University
Belidson Dias, University of Brasilia
Wan Chen Liu, National Changhua University of Education
" This paper touches on many topics related to child art, but primarily addresses two: the “real nature” of graphic development as it exists in some absolute sense, and various people’s notions of what they believe graphic development actually looks like. This abstract entity—the “true” nature of graphic development––is present mostly as an absence, but its presence is nevertheless felt, for it is a foil against which to measure the quantified judgments of judges from three different countries of what constitute better and worse drawings. And as these drawings have been collected from a cross-age sample of children, adolescents, naïve, and art trained adults alike, it is an easy step to organize these judgments of good, bad, and indifferent drawings into the implied outlines of a graphic-developmental path, one where the ultimate telos is a mystical and perhaps unknowable entity called a “good drawing.”

joi, 31 ianuarie 2013

muzeul ca spital

Citind pe scribd...Boris Groys "Politics of Installation"
Operele de arta stau in muzeu ca pacientii in spital, neajutorate, ele au nevoie de un vindecator, adica un "curator" sa le readuca la viata (etimologic curator vine de la a vindeca). Opera de arta este bolnava nu este in stare sa se prezinte pe sine prin sine. Practica expunerii este reteta pentru vindecare. Expozitia da operei de arta prezenta, vizibilitate, o pune in vizorul publicului si devine obiectul judecatii acestuia. Dar expozitia asaza opera de arta in spatiul steril al galeriei, al muzeului modern pentru a fi privita iar ea devine un alt obiect disfunctional ...


joi, 17 iunie 2010

HOMO VIDENS


Giovanni Sartori - HOMO VIDENS Imbecilizarea prin televiziune si post-gandirea

O carte despre saracirea cunoasterii omului crescut si educat de TV.

(...) aproape intregul nostru vocabular cognitiv si teoretic consta din cuvinte abstracte care nu au nici un corespondent in lucrurile vizibile, si a caror semnificatie nu e raportabila la si nici nu e traductibila in imagini. Oras este un alt cuvand "vizibil"; dar natiune, stat, suveranitate, democratie, reprezentanta, birocratie si asa mai departe nu sunt; ele sunt concepte abstracte, elaborate prin procese mentale de abstragere, care indica entitati construite de mintea noastra (...)

(...)Imaginea nu asigura , prin ea insasi, aproape nici un fel de inteligibilitate. Imaginea trebuie sa fie explicata; iar explicatia care ni se da pe micul ecran este in mod substantial insuficienta.(...)
Sună îngrozitor pentru un părinte, însă e greu de contestat adevărul redat de autor. Sartori atrage atenţia asupra faptului că video-copilul va rămâne în acelaşi stadiu ca şi adult, va fi un om care nu citeşte, înrobit de imagine, „un adult marcat pe viaţă de atrofie culturală”, incapabil şi nedornic de a căuta, de a se hrăni cu şi de a discerne informaţii, orientat spre o cultură a distracţiei (homo ludens), incult, sărac în exprimare şi înţelegere, chiar analfabet, atras de joc (vezi video-games) şi de spectacol . Stimulii la care acesta va răspunde ca şi adult sunt strict cei vizuali.
Pornind de la cele de mai sus se conturează conceptul de post-gândire, pe care Sartori o cataloghează drept non-gândire – o stare în care ignoranţa este considerată o virtute, iar incoerenţa şi incapacitatea mentală sensibilităţi superioare. Mi s-a părut foarte la locul ei parabola cu oamenii vită ai lui Gianbattista Vico (Scienza Nuova, 1730). Oamenii post-gândirii se aseamănă cu oamenii vită ai lui Vico: incapabili de reflecţie abstractă şi analitică, înzestraţi cu simţuri şi fantezie, emotivi şi creduli.


Pentru cine intelege italiana: