Casa Corpului Didactic „Alexandru Gavra” Arad, în parteneriat cu colaboratori externi, vă propune şi pentru anul şcolar 2010-2011 o serie de programe şi activităţi de formare prin care sperăm să răspundem afirmativ cererilor dumneavoastră. În acest an înscrierea la programele de formare din oferta CCD Arad se face on-line. Dacă doriţi să participaţi la unul sau mai multe programe de formare continuă oferite de noi, vă rugăm să completaţi şi să trimiteţi, până în data de 4 noiembrie 2010, formularul de înscriere on-line de pe pagina web a CCD Arad (www.ccdar.ro). În cazul în care doriţi să vă înscrieţi la mai multe programe de formare din ofertă, vă rugăm să completaţi un formular de înscriere pentru fiecare program.
Cursul propus de mine: UTILIZAREA PROGRAMELOR DE EDITARE FOTO ŞI VIDEO PENTRU A CREA MATERIALE DIDACTICE
Grupul-ţintă vizat – Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar (programul necesită cunoştinţe de bază în utilizarea calculatorului)
Scopul programului – însuşirea unor cunoştinţe de bază în utilizarea programului de editare imagine Gimp, a programului de editare video Windows Movie Maker şi folosirea lor pentru realizarea unor materiale didactice sugestive pe diferite teme specifice curriculumului şcolar
Tematica M1. Programul Gimp – prelucrare foto M2. Programul Windows Movie Maker – prelucrare video Evaluarea programului Forma de certificare – Adeverinţă, eliberată de CCD Arad Durata programului – 20 ore de formare Calendarul programului: trimestrele I şi II ale anului 2011 (martie – aprilie) Locul de desfăşurare: – Casa Corpului Didactic Arad Formator – prof. Stoica Nicoleta, Clubul Copiilor Sântana
In 29 august, duminica, intre 15 si 17 am facut o scurta prezentare despre cum se realizeaza analiza unui film sau al unui material video avand ca punct central reprezentarea prin imagine video. Prezentarea a avut loc la cafeneaua KF, Arad in cadrul unui atelier organizat de WWMP numit My blog/My video. Ca suport de prezentare am folosit urmatorul text Citind filmul , am analizat pe loc secventele de film punand accentul pe modul in care regizorul a ales sa reprezinte in imagine caracterul, personalitatea personajelor, indicii speciale in cursul naratiuni, punerea in scena etc.
Reconsidering Metaphor/Metonymy: Art and the Suppression of Thought - Charles Gaines -
In a panel held in New York and moderated by Beatrix Ruf, the director of the Kunsthalle Zürich, John Baldessari, Lawrence Weiner and Liam Gillick discussed the metaphor.1 Because of their suspicion about its use in works of art, they believed it needed attention. Gillick commented that metaphor is often used in society to repress critical thinking. He said that the Bush administration’s metaphor of “desert storm” was an instrument to form an identifying figure that would locate the war as an act of patriotism.
The reason that this comment is noteworthy is because since the sixteenth century, metaphor has been considered the sine qua non of art. Gillick’s observation raised the unsettling possibility that a trope that has been considered central to our very idea of what it means to be human and which has its noblest expression in works of art can be used as an instrument of repression.
For many years I have shared Gillick’s suspicion about the metaphor. In my case it grew out of an understanding of the limits of its basic semiotic structure: that metaphor is a trope or figure where two unrelated signs are mapped together based on some similarity or analogy between them. This means to me that the metaphor forms itself based on structural similarities between signs and does not consider the meanings of the signs in this operation. Meaning, therefore, plays no role in how metaphors are formed. Instead the cognitive process the metaphor triggers produces a pleasure in the individual as she comprehends an order or relationship between two unrelated things; this is a consciousness-changing experience where difference is unified resulting in a new thought or idea. Because of the way metaphors are formed, this new thought is not constrained by the cultural, ethical or political forces that shape society at any particular time. And the affect or pleasure it produces suppresses these critical constraints. Gillick’s observation recognizes this and warns that this pleasure has often been used to seduce us to embrace analogies that are intended only to serve the political interest of its producer, such as “desert storm” and the Bush foreign policy.
In this paper, I intend to show that this “suppression of thought” is a faculty in forms of art whose raison d’être is based on aesthetics. Further, that there is a historical evolution of ideas that reveals the relationship between metaphor and the philosophy of aesthetics, and later metaphor’s role in developing an affect-based theory of art that we find in Croce’s theory of Expressionism. Moreover, how metaphor helped advance the Western idea of universal knowledge, the idea that there are totalizing concepts that preclude dissent or difference. (...) Classical aesthetic theory privileges the metaphor over the metonym because it is assumed its literalness excludes it from acts of the imagination. However, some believe that this privileging of metaphor over metonymy is problematic. If one believes that a work of art is first and foremost an aesthetic act, then the metaphor fits the bill as its figural model. But if one believes that the work of art is first and foremost a critical process then the metonym is the desired model.
End of Preview. Read the complete text in Art Lies, Issue No. 64
Filmul este atat de prezent in vietile noatre si atat de familiar incat nici nu ne dam seama ca suntem de multe ori doar niste privitori pasivi. Ca rezultat al acestei pasivitati anumite aspecte ale filmului ne raman ascunse. De multe ori nu percepem existenta camerei de filmat, modul in care filmul a fost editat, lumina folosita pentru a sugera stari de spirit, sunetul... In mare nu percem nici modul in care suntem vrajiti de imaginile video sau modul aceste imagini influenteaza felul in care gandim, traim si percepem realitatea.
Ce ar trebui sa urmarim de fapt ca privitori constieti?
BACKGROUND
Cine sunt : scenaristul, regizorul, producatorul?
Cand a fost facut filmul si unde?
(se face o cercetare pe internet)
NARATIUNEA
1.Despre ce este vorba in film?
- incercati sa povestiti in scris naratiunea asa cum va apare in film
- scrieti parerea personala despre subiectul filmului
2.Cum este spusa povestea: liniar, cu flashback-uri, cu flash-forward-uri, in episoade, naratiuni paralele/simultane?
Donnie Darko moare cand un motor de avion cade peste camera sa, intreg filmul este o numaratoare inversa spre acel moment, numai ca timpul de fapt a stat in loc, filmul incepe cu intrebarea personajului fata de Frank (iepurele) "De ce?", iar raspunsurile expuse nu reusesc decat sa induca si mai mult starea de neliniste in fata misterului mortii
3.Cum interactioneaza diferitele canale de comunicare folosite in film (imagine, dialoguri-narare, sunet, muzica, text ) pentru a crea inteles si a construi intreaga poveste,
- care este/sunt canalul/canalele dominat/e in film?
4.Exista o sursa a naratiunii recognosibila? Voice-over? Care este perspectiva naratorului?
exemplu de film documentar in care naratiunea este povestita ca voice-over:
PERSONAJE
-Cate personaje sunt si care este relatia ierarhica dintre ele
-Este filmul constient de prezenta privitorului sau evenimnentele apar ca si cand nu ar fi nimnei martor la ele? Se uita personajele in camera sau se fac ca ea nu exista?
-Cum sunt portetizate femeile?
-Cum sunt portretizati barbatii?
-Cum sunt portretizati copii?
-Cum sunt reprezentate diferite categorii si minoritati sociale: rromi, gay, copii strazii etc
METAMESAJ
-Exista mesaj educativ, etic, religios, politic care transpare din intreag filmul?
RECLAMA
-Ce produse de marca remarcati in desfasurarea filmului
PUNEREA IN SCENA (mise-en-scene)
-Ce este asezat in fata camerei de filmat?
-Cum este spusa povestea folosind elementele decorului?
1. Locatie
In studio sau alta locatie? Realist sau stilizat (simplificat)? Exista o semnificare simbolica a decorului?
- de exemplu decorul din filmul Dogville 2003 -Lars Von Trier este o scena uriasa de teatru, totul este extrem de simplificat ramanand doar obiectele care sunt sugestive in definirea spatiului si a caracterelor personajelor, localitatea Dogville este practic desenata pe podea in linii simple de plan topografic, nu exista pereti doar cateva obiecte de mobilier, cate o fereastra, lumina sugereaza atat momentele zilei cat si starile interioare ale personajelor, sunetul creaza ambianta de orasel de munte
2. Spatiul
Aerisit sau aglomerat? Exprima o anumita atmosfera? Designul este simetric sau asimetric? Natural sau artificial?
3. Lumina
Ce este luminat si ce este in umbra? Calitatea luminii, contraste puternice sau lumina difuza? Directia luminii? Realista sau simbolica? Cum amplifica lumina expresivitatea filmului?
5. Culoarea
Film color sau alb negru, de ce
Exista culori simbolice? Cum influenteaza culoarea starea de spirit generala? Cum influentaeaza culoarea expresivitatea gnerala a scenelor din film in care ea ste accentuata?
exemplu : seventa din Calauza 1979 de Andrei Tarkovsky, momentul in care filmul din sepia devine color ca urmare a intrarii in Zona si a transmutarii interioare a personajelor in lumea magica si psihedelica a Zonei
4. Arta dramatica si coregrafia
-Ce semnifica infatisarea, gesturile, expresiile fetei, tonul vocii?
-Actori profesionist sau nu? De ce?
-Miscarea personajelor fata de camera inspre sau in directia opusa camerei ?
-Interacrtioneaza personajele intre ele prin privire?
-Cum ghideaza coreografia atentia privitorului?
-Cine se uita la cine in film?
5. Sunet
-Cum este creata ambianta sonora in film?
-Exista muzica? Ce fel de muzica? Ce semnificatie are muzica in film?
-Cum este sunetul in momentele cheie ale naratiunii?
-Suntem condusi emotional de catre sunet sau sunetul este minimal?
-Inlocuieste sunetul imaginea, anumite secvente, anumite obiecte in film?
de exemplu redarea bibliotecii in "Wings of Desire" 1987 - Wim Wenders, ca un cumul de ganduri ce se transforma intr-un murmur general, practic intr-o sala de lectura este liniste dar ingerii din acest film aud gandurile oamenilor si percep acest murmur general, tensiunea creste treptat, in aceasta secventa, odata cu constientizarea marimii spatiului bibliotecii si a numarului mare de persoane prin muzica, ne este indusa starea ca ceva deosebit se petrece...
TEHNICA
CAMERA DE FILMAT
- Este filmul constient de existenta camerei de filmat? (ex filmare din mana)
- Diferite moduri de filmare, closeup, whide shot
- Unghiuri deosebite sau neconventionale de filmare, ce sugereaza ele
EDITARE
ANALOGII, METAFORE
exemplu de metafora a civilizatiei pe banda rulanta, a oamenilor si animalelor automatizate:
"Video and Communication - Media Education across the Curriculum" este un curs de formare pentru profesori din toata aria curriculara care lucreaza cu copii intre 9 si 14 ani. Participarea se face prin intermediul burselor Comenius. Cursul a avut o durata de 5 zile. Zilele de curs au fost organizate sub forma unor ateliere video în care am lucrat pe grupe, au avut loc prezentări video şi mese rotunde pe subiecte din sfera Educaţiei Media. Fiecare zi avea ca subiect o materie abordată crosscurriculum pentru integrarea Educaţiei Media în procesul de învăţare; am trecut prin subiecte de Biologie, de Limbă, de Istorie şi de Artă urmând rezolvarea unor task-uri specifice care cuprindeau probleme de tehnică, conţinut, analiză şi evaluare. Luni 17 mai -"Biologie" Cursul a început cu o evaluare iniţială a grupului pentru a afla abilităţile tehnice, background-ul profesional şi aşteptările faţă de curs ale participanţilor. Exerciţiu de editare „Park” a constat din realizarea unui filmuleţ de 20 secunde folosind imagini statice şi sunete prestabilite, în echipe câte 2 cursanţi folosind MovieMaker. Etapele exerciţiului: vizionare imagini, alegere 5 imagini şi sunet, vizionare film şi verificare mesaj, finalizare film. Evaluarea finală a fost comună pe toate filmele. Tema este pe cât de simplă pe atât de complexă pentru elevi. Ei pot învăţa în acelaşi timp să lucreze în echipă, să editeze un material video foarte simplu, să înveţe modul în care funcţionează programul de editare, să facă analiza materialului dat cât şi autoanaliza materialului realizat, analiza critică este extrem de importantă în Educaţia Media. Ca abordare crosscuriculum tema poate deschide discuţii educative despre modul în care imaginile video-TV sunt realizate şi interpretate, despre reprezentarea lumii în video. Acest exercitiu se mai gaseste si aici intr-o forma iteractiva. Marţi 18 mai-"Limbi" Tematica zile a fost realizată şi prezentată de Natascha de Bel, Olanda din proiectul internaţional Divisproject.eu. (vezi filmuletul de la inceputul postari) Metodele de învăţare au fost mai multe exerciţii de învăţare activă. Conţinuturile erau scenete cu accent pe jocul de roluri, realizarea de storyboard-uri şi punerea în scenă a unor expresii, proverbe şi situaţii. Subiectul central fiind limbi străine am analizat modul în care prin video se pot realiza proiecte sugestive cu elevii cu scopul de a învăţa o limbă străină.
Seara am analizat mai multe platforme video pe internet cum ar fi YouTube, TeacherTube, Vimeo. Miercuri 19 mai-“Istorie-Memorii” Realizarea unei „naraţiuni digitale”, o scurtă naraţiune însoţită de imagini statice şi video cu scopul explorării medierii istoriei. Naraţiunea digitală este un minunat instrument pentru a povestii o experienţă personală, pentru a expune opiniile proprii în legătura cu un subiect anume. Ca abordare crosscurriculum se poate discuta despre sintetizarea perioadelor istorice în video, despre reprezentarea sau reconstituirea în imagini a unor evenimente istorice.
Joi 20 mai Discuţii despre pedagogie, metodologii în Educaţia Media la nivel european. Câteva concluzii ale discuţiei: se lucrează în echipe de 2-3 elevi, pentru elevii începători tutoriale tehnice, să aibe la dispoziţie exemple, tema clară cu limite bine stabilite, elevii trebuie să găsească singuri soluţiile apoi să facă o analiză critică a rezultatelor , este foarte importantă reflexia, analiza şi autoreflexia; interactivitatea e importantă; procesul de producţie să fie întotdeauna conectat critic cu lumea mediatică. Vineri 21 mai -”Artă” Subiectul „Artă”a fost mutat de joi pe vineri. Am vizionat mai multe proiecte video realizate cu elevi de organizaţia gazdă Kulturring in Berlin e.V., prezentare însoţită de explicaţii şi discuţii despre cum să aplicăm acest gen de teme în context local: „News from Europe”, „Olympic Stars”, „History and Media Literacy”. Aici se gasesc exemple. Am invatat animatie stop motion si am vizionat cateva animatii in a doua parte a zilei de vineri.
O carte despre saracirea cunoasterii omului crescut si educat de TV.
(...) aproape intregul nostru vocabular cognitiv si teoretic consta din cuvinte abstracte care nu au nici un corespondent in lucrurile vizibile, si a caror semnificatie nu e raportabila la si nici nu e traductibila in imagini. Oras este un alt cuvand "vizibil"; dar natiune, stat, suveranitate, democratie, reprezentanta, birocratie si asa mai departe nu sunt; ele sunt concepte abstracte, elaborate prin procese mentale de abstragere, care indica entitati construite de mintea noastra (...)
(...)Imaginea nu asigura , prin ea insasi, aproape nici un fel de inteligibilitate. Imaginea trebuie sa fie explicata; iar explicatia care ni se da pe micul ecran este in mod substantial insuficienta.(...)
Sună îngrozitor pentru un părinte, însă e greu de contestat adevărul redat de autor. Sartori atrage atenţia asupra faptului că video-copilul va rămâne în acelaşi stadiu ca şi adult, va fi un om care nu citeşte, înrobit de imagine, „un adult marcat pe viaţă de atrofie culturală”, incapabil şi nedornic de a căuta, de a se hrăni cu şi de a discerne informaţii, orientat spre o cultură a distracţiei (homo ludens), incult, sărac în exprimare şi înţelegere, chiar analfabet, atras de joc (vezi video-games) şi de spectacol . Stimulii la care acesta va răspunde ca şi adult sunt strict cei vizuali. Pornind de la cele de mai sus se conturează conceptul de post-gândire, pe care Sartori o cataloghează drept non-gândire – o stare în care ignoranţa este considerată o virtute, iar incoerenţa şi incapacitatea mentală sensibilităţi superioare. Mi s-a părut foarte la locul ei parabola cu oamenii vită ai lui Gianbattista Vico (Scienza Nuova, 1730). Oamenii post-gândirii se aseamănă cu oamenii vită ai lui Vico: incapabili de reflecţie abstractă şi analitică, înzestraţi cu simţuri şi fantezie, emotivi şi creduli.
Cu toate ca traim intr-o lume a informatie nu suntem intotdeauna bine informati.Informatia este accesibila si utila doar unora, pe cand pentru o parte din populatie informatia este doar o sursa de confuzie. Educatia trebuie sa dezvolte cunoastere, strategii si metode care sa ajute eficient oamenii sa faca fata sistemelor informationale.
Educatia Media este despre mass media si rolul ei in formarea de identitati, societati, democratie si a lumii.
Educatia Media este despre sine si despre lume. Are un caracter interdisciplinar si o metodologie pentru a dezvolta gandirea critica a elevilor.
are de a face atat cu mediile comunicationale moderne: sunet, imagine statica si in miscare create prin folosirea noilor tehnologii cat si cu cele traditionale: text si imagine printate
promoveaza o abordare mai aprofundata a mediilor comunicationale folosite de societate si felul in care ele functioneaza
incurajeaza deconstructia si analiza critica a contextului in care textul mediatic opereaza, mai exact promoveaza analiza critica si identificarea valorilor si intereselor (sociale, culturale, politice, economice si comerciale) care influenteza informatiile cuprinse in textul mediatic
incurajeaza dezvoltarea de cunoastere si aptitudini necesare elevilor si cetatenilor, in mare, pentru o citire critica a textului mediatic
sustine dezvoltarea de texte mediatice critice sau alternative (media alternativa)
(Chrysoulda Kosmidou-Hardy- Institutul Pedagogic Grecia 2006)
img.: Joseph Beuys, How to Explain Pictures to a Dead Hare (26 November 1965), performance documentation at Galerie Alfred Schmela, Düsseldorf.
"Obiectele mele trebuie intelese ca indemnuri la transformarea radicala a ideii de plastica. Ele vor sa provoace idei despre ce ar putea fi plastica si despre cum ar putea fi extins conceptul ei la substantele invizibile, respectiv despre maniera in care pot fi utilizate acestea: ++forme ideatice - cum ne construim ideile ++forme lingvistice - cum transformam ideile in cuvinte ++plastica sociala - cum formam si modelam lumea in care traim: plastica e un proces evolutiv, fiecare om e artist Acesta e motivul pentru care nimic din ceea ce modelez nu e definitiv sau terminat. Procesele continua: reactii chimice, procese de fermentare, schimbari de culoare, putrezire, uscare. TOTUL SE TRANSFORMA." Joseph Beuys - Cf. Catalogul expozitiei Beuys din Muzeul Salomon R. Guggenheim, New York, 1979, p.7: introducerea lui Joseph Beuys (text din cartea "Ce este arta?- Discutie -atelier cu Beuys" de Volker Harlan)
ps. Scriem la ora de desen chiar daca Educatia Plastica este doar despre tehnici de desen si pictura si deloc despre procesul de creatie de la idee la reprezentare si pana la efectele lucrari asupra societatii
Construirea sensului (sensurilor, a semnificatiilor)
Ca si in construirea limbajului si imaginile sunt alcatuite pe aceleasi criterii de selectie, combinare, amestec.
Alegi dintr-un univers urias de posibilitati ceea ce va fi pus in imagine. Bucatele de intelesuri dintr-o paradigma sunt amestecate apoi cu bucatele din alta paradigma. Asa vom obtine o sintagma. Daca tinem cont de acest mod de a construi textul vizual atunci vom intelege si deciziile care au stat in spatele imaginii video.
Daca avem o simpla imagine dintr-un film vom citii doar semnifiicatiile elementelor cuprinse in ea fara a fi influentati de altceva, automat daca sunt aduse in scena si alte elemente pe parcursul materialului video semnificatia lui se va schimba in functie de noile simboluri si reprezentari.
In momentul in care –citim- un video folosim aceleasi scheme conceptuale inoculate pe care le folosim si in citirea obisnuitelor diferente intre lucrurile pe care le vedem in jurul nostru- de exemplu o cladire- automat te gandesti este oare o casa particulara, sta cineva acolo, este poate o firma sau un magazin etc Asa intra in joc intregul nostru bagaj de imagini si asocieri invatate.
Trebuie sa tinem cont ca exista o relatie intre imaginile video care ne apar ca o succesiune. Toate fac parte dintr-un intreg. Intelesul intregului ansamblu de imagini este dat de relatia intre imaginile particulare ale intregului. Exista naratiuni mici si marea naratiune adica intregul, noi trebuie sa fim capabili sa citim atat detaliile cat si intregul film. Metafore si analogiile- in contextul materialului video, a filmului, anumite imagini pot avea cu totul alt sens decat cel care ne-ar aparea ca evident, contextul filmului este capabil sa transforme acest mod de a citii imaginile, astfel ca unele pot fi interpretate metaforic
"The Fountine" - Darren Aronofsky 2006 Simboluri- anumite imagini, plante, animale obiecte, persoane sunt incarcate de un anumit set de semnificatii, care automat sunt interpretate ca atare
Mise-en-scene
Punerea in scena (a inscena o actiune)
Tine de a avea pe scena toate elementele necesare piesei de teatru- decor, costume, lumini, gestualitate, miscare etc
In cinematografie ne mai referim si la elementele specifice – miscarea camerei si pozitia acesteia in termeni de distanta, unghi, inaltime, dar si lentile folosite, efecte speciale
Intelesul imaginii deriva dintr-un colaj realizat atat din elementele teatrale cat si din cele cinematice.
Long shot, medium shot, close-up
O decizie de baza ce trebuie luata este ce distanta alegem sa fie intre camera de filmat si subiectul filmat. O filmare de la distanta mai mare are mai putina incadrare pe cand o filmare de foarte aproape taie practic din intregul ansamblu si este mai greu de interpretat, mai greu de untilizat. Un cadru larg ne permite sa vedem relatiile dintre elementele filmate mult mai clar, ele sunt contextualizate si ofera solutii de interpretare a personajelor. Intr-un cadru larg insa pot aparea si elemente care sa intre in conflict cu ceea ce vrea cel care fimeaza sa arate, scena poate fi inteleasa in alt mod datorita unor elemente nepotrivite subiectului abordat, atunci este necesar sa fie folosita o filmare mai restransa, sau chiar una de aproape.
Inaltimea de la care se filmeaza
Influenteaza oare inaltimea de la care se filmeaza actiuna filmului?
O conventie generala este de a se filma de la nivelul ochilor. Asta pentru ca figura umana este exrem de expresiva ea fiind capabila sa exprime o multitudine de "umbre" de sensuri, fara a mai fi necesare cuvintele.
"4 luni, 3 saptamani si 2 zile" -Cristian Mungiu 2007
Folosirea unui trepied te pune in situtia sa alegi inaltimea. Daca purtam camera in mana vom filma mai ales de la nivelul umerilor. Trebuie sa tinem cont si de faptul ca nu numai figura umana este extresiva ci si alte parti ale corpului, alte detalii ale contextului.
Miscarea camerei
In cinematografia clasica miscarea camerei incearca in mare parte sa cuprinda constat in cadru personajele in miscare. Aceasta miscare este in general motivata de naratiune.
De asemenea miscarea camerei ne poate ajuta sa exploram imprejurimile, contextul personajelor si a naratiunii. Miscarea camerei poate face parte din intelesul intregului film.
"Prologue"- Tarr Bela 2004 Mise-en-scene
punearea in scena
Ce punem in fata camerei de filmat, ce alegem sa scoatem din cadru, ne gandim la aceste elemente ca la un sistem de semne in sine. Pentru a nu contrazice sensul filmului cu elemente nedorite va trebui sa acordam mare atentie la intelesul elementelor din fata camerei de filmat.
- distanta intre persoanje ne arata relatia dintre ele, rolul lor in grupul social, locul in ierarhie etc
- imbracamintea este si ea purtatoare a unor semnificatii specifice din nou despre apartenenta personajului la un grup, statutul social, starea de spirit etc
- lumina are si ea intelesul ei, subiectul este si el influentat de lumina, o lumina asezata neobisnuit in spatiu ne da o senzatie de supranatural; totul depinde de buget pentru a lumina natural un interior - o slaba iluminare a filmului poate sa ne sugereze lipsa dotarilor unui film independent sau low budget
text povestit dupa: "Theorising Video Practice" -Mike Wayne
"Mike Wayne offers theory both as a tool for overcoming the resource limitations of low budget/grassroots audio-visual production, and as a way of thinking more creatively about video culture. By broadening the repertoire of textual strategies and encouraging experiment, the author exposes the false division between theory and practice, and challenges the conservativism of mainstream audio-visual production. "
Termenul „ media literacy” - „alfabetizare media” - „competente in mass media” se refera la cunostintele , abilitatile si competentele necesare in vederea utilizarii si interpretarii mass mediei. Competenta media este un fel de alfabetizare critica, ea presupune a invata sa „citesti” mass-media dar nu poate fi inscrisa in criteriile stricte ale invatarii unui limbaj clar definit ca si cel literar, ea implicand si analiza, evaluarea si reflexia critica. De exemplu in film semnele si simbolurile care trebuiesc interpretate au semnificatii diferite in context, la nivel de ansamblu dar si in detalii, interpetarea trebuie sa aibe in vedere atat firul naratiunii cat si modul in care a fost filmat si editat (de exemplu miscarea camerei are si ea o semnificatie aparte diferita de la film la film) trebuie de asemea tinut cont si de modul in care este prezentat si distribuit. Educatia Media determina asimilarea unui metalimbaj, adica a unui mijloc de a drescrie diferitele forme si structuri ale modurilor de comunicare de la film la presa scrisa si publicitate, asta implicand si o mai larga intelegere a contextului comunicational social, economic si institutional si felul in care acestea influenteaza experientele si actiunile oamenilor. *De exemplu in Programa Scolara a Eduacatiei Plastice pentru clasa a VII-a elevii trebuie sa obtina competente in identificarea caracteristicilor definitorii ale designului prin observarea designului produselor şi al procesului de proiectare şi de reproiectare a acestora; discuţii privind domenii de manifestare ale designului (grafic, de produs, ambiental); elaborarea unor proiecte de design grafic pe o temă dată (copertă de carte, disc, C.D. etc.). Pentru o mai ampla intelegere a designului ei ar trebui sa inteleaga si modul in care functioneaza publicitatea si cum aceasta determina realizarea designului. Pentru a intelege publicitatea este nevoie de Educatie Media. Mass-media face parte din viata zilnica a copiilor. De mici ei cunosc modurile in care sa acceseze media, sunt foarte receptivi la noile tehnologii, sunt familiarizati cu diferitele tehnologii si sofware-uri. In ceea ce priveste interpretarea mediei ei ar trebui sa invete sa formuleze si sa exprime opiniile fata de mass media (de exemplu: raportare critica fata de reprezentarea realitatii la TV, fata de modul in care sunt construite spoturile publicitare, sa observe si sa abordeze critic diferitele stereotipuri si reprezentari ale unor grupuri sociale, evenimente si idei aparute la TV si in film, sa reuseasca sa gaseasca alte forme de a le prezenta). Exista un considerabil potential al mediei de a fi folosita de catre copii ca mod de comunicare si autoexprimare iar creativitatea implicata in productia media poate avea o importanta contributie la dezvoltarea gandiri lor critice si la ai pregati sa devina cetateti bine informati, cu discernamant, capabili de a formula opinii personale critice in ceea ce priveste mesajele media.
Imaginea video este rezultatul unui proces complex de alegeri si renuntari ale celui care creeaza video. Partea tehnica isi are si ea influentele ei asupra modului in care privitorii interpreteaza ceea ce vizioneaza.
Camera de filmat a fost construita ca rezultat al unor decizii umane care i-au dat anumite calitati particulare si nu altele. In primul rand ea ne organizeaza actul privii in cadrul unei rame- frame, astfel incat obisnuita noastra vedere lipsita de incadrari are acum un spatiu definit cu care sa lucreze. Spatiul care este selectat, ceea ce este inclus sau exclus dintre marginile cadrului, este o decizie de baza pe care fotograful sau a cel are filmeaza trebuie sa o ia. Rudolf Arheim (teoretician arta vizuala si film) ne atrage atentie asupra modului in care liniile verticale si cele orizontale ale cadrului ne influenteaza perceptia, cum liniile inclinate din imagine ne apar si mai inclinate datorita marginilor drepte ale cadrului camerei de filmat. Ca exercitiu pentru a intelege influenta pe care o are cadrul dreptunghiular asupra modului in care percepem realitatea din jurul nostru incercati sa priviti in incaperea din jurul vostru mai intai cu ochiul liber apoi printr-un cadrul realizat cu ajutorul degetelor, incercati sa vedeti cum relatia dintre diferitetle obiecte este schimbata datorita cadrului. Vom observa ca rama cadrului creeaza o "punere in scena", ca si cum tot spatiul din jur ar fi fost aranjat intentionat intr-un anumit fel.
Ce este miscarea de software gratuit (free software)? Situatia care a dus la nasterea acestei miscari poate fi descrisa ca o reactie la monopolul corporatist al aplicatiilor dedicate calculatoarelor personale.
Chiar de la aparatia PC-urilor interactiunea cu acestea a fost un motiv serios de speculatie economica. Interactiune cu un PC presupune o interfata software care in acest context a fost conditionata de licente costisitoare a caror existenta impuneau un monopol mai mult decit economic, social, chiar cultural. Microsoft este principala compania vinovata pentru aceasta situatie. Prin impunerea, cu sprijinul companiilor ce manufacturau hardware-ul de PC (in special IBM) Microsoft a reusit sa impuna principalul ei produs, sistemul de operare Windows, ca standard de drept al interfetei PC-ului, identificind astfel Windowsul cu PC-ul insusi.
Pe de alta parte, traditia de cercetare academica in domeniul IT-ului se baza bineinteles pe spiritul educativ al sheringului de informatie. Codurile sursa ale diferitelor interfete soft si aplicatii de tot felul erau accesibile in interiorul comunitatilor academice, dar nu numai. Odata cu transformarea softwarului intr-un produs comercial si intr-un buissnis de sine statator, spiritul academic al open sourceului a tins sa devina tot mai strain in rindul programatorilor, lucru ce l-a determinat pe Richard Stallman sa fondeze proiectul Gnu si astfel a aparut Free Softwere Foundation. Aceasta fundatia este extrem de importanta pt miscarea open source, nu numai pt seria de applicatii pe care le-a impus ca varianta gratuita si open source la celelalte aplicatii comerciale, dar ea a reinitait si spiritul educativ al traditiei academice de IT creind si un tip de licenta specifica pentru domeniul public - GNU GPL.Desi concurenta dintre Microsoft si Apple este reala concurenta economica in ceea ce priveste interfetele soft de power user, in momentul de fata concurenta dintre softwarul gratuit (si educativ) si cel comercial este evidenta, chiar daca este o concurenta non economica, influenta intre cele doua a dus la transformarea PC-ului (plus Internetul) intr-o adevarata Mathesis Universalis.Linux impreuna cu suita de instrumente GNU a devenit deja o varianta extrem de atragatoare atit la nivel institutional cit si la nivelul de single user ca interfata pentru PC.
